Planul ministrului de interne John Reid, de limitare a accesului muncitorilor romani si bulgari, ne-a luat prin surprindere pe noi, romanii din Marea Britanie. Masurile anuntate de la 1 ianuarie 2007, acompaniate de caricatura reprezentand romani, publicata in presa britanica, ne-a intristat foarte mult pe noi, cei ce deja ne aflam aici. Am sosit in Marea Britanie acum sapte ani, ca studenta, pentru a-mi termina studiile. Aveam 16 ani si la acea varsta a fost dificil sa accept perceptia pe care am gasit-o aici despre tara mea.

Pe vremea aceea, Romania insemna Ceausescu, Dracula, orfani si tigani cersetori. Tabloidele britanice au reusit, intre timp, sa modifice aceasta perceptie, prin campania sustinuta impotriva romanilor. Drept rezultat, perceptia publica s-a schimbat, si nu in bine. Romania este acum sinonima cu afluxul de neoprit al muncitorilor necalificati. Ei invadeaza aceasta tara, furand locurile de munca ale britanicilor si suprasolicitand serviciile sociale.

Ca roman traind in Marea Britanie, vine un moment in care te simti obosit. Obosesti incercand, de unul singur, sa schimbi imaginea tarii tale, obosesti sa fii privit cu superioritate doar din cauza nationalitatii tale. In 2004, speram ca Europa si Marea Britanie vor fi multumite cand vom adera la Uniunea Europeana, in 2007. Speram ca vom fi tratati cu respect, ca vom beneficia de aceleasi drepturi cu ceilalti membrii ai Uniunii.

Acum simtim ca suntem tratati ca cetateni de categoria a doua. Ni se fac cunoscute obligatiile ce ne asteapta, dar ne este dificil sa vedem in ce constau drepturile noastre. Propunerea domnului Reid exclude aproape toate categoriile de muncitori. Cele cateva permise de lucru anuntate ca disponibile in ianuarie 2007, pentru emigranti supracalificati, nu ajuta la nimic. Statisticile arata clar ca slujbele cautate de romani sunt in cu totul alte domenii, in special in agricultura. Este o ironie faptul ca una dintre putinele categorii de lucratori acceptati este cea a liber profesionistilor. Confirma ideea ca suntem asteptati sa contribuim, nu sa beneficiem. Constructorii din Romania sunt deja binecunoscuti Ministerului de Interne britanic. Ei sunt posesorii vizelor de afaceri, una dintre putinele modalitati prin care poti trai legal in Marea Britanie.

Din cauza acestui statut, de liber profesionisti, ei nu au aceleasi drepturi cu cetatenii britanici la concediu de odihna platit si concediu medical platit, fiind supusi unei nesigurante mult mai mari in ceea ce priveste locul de munca.
Noile restrictii vor afecta sute de romani care traiesc deja aici. Ei au venit in Marea Britanie sa ocupe locuri de munca platite cu mult sub nivelul lor profesional, sperand ca, odata cu 1 ianuarie 2007, vor putea solicita noile permise de munca si vor ocupa posturi adecvate pregatirii lor.  Odata cu anuntul ministrului Reid, sperantele lor s-au prabusit.

Intre timp, acei romani care planuiau sa vina in Marea Britanie vor alege, cel mai probabil, o alta destinatie. Cand nu esti dorit intr-un loc, in cele din urma renunti. Este trist ca Marea Britanie, renumita pentru democratia sa, a ales sa introduca o asemenea masura discriminatorie. Este de asemenea trist si faptul ca o anumita parte a presei britanice continua sa promoveze o imagine falsa despre romani, influentand astfel ceea ce se intampla in lumea reala, o lume care ma tem ca nu va deveni mai prietenoasa cu compatriotii mei. Multi dintre ei doresc sa munceasca aici legal si sa isi aduca propria contributie la societatea britanica. Dar intrebarea, la care nu am un raspuns, este: cum se poate integra un roman intr-o societate care, evident, nu doreste sa accepte romani?

Cristina Irimie
Editor “Roman in UK”

Link: Articolul din The Guardian (eng)