ONG-urile, actor-cheie in realizarea de proiecte de responsabilitate sociala
Companiile isi manifesta responsabilitatea sociala in apropierea domeniului in care activeaza. ONG-urile trebuie cultivate de catre companii si stimulate in realizarea de proiecte pentru comunitati. Educatia este apreciata ca fiind un domeniu de confluenta a intereselor companiilor si ale societatii. [EurActiv.ro]
08:00
Reprezentanti ai companiilor multinationale, ai mediului academic si presei au participat la Forumul Volvo - Dilema veche cu tema "Actiune versus responsabilitate pasiva a companiilor". Discutiile din cadrul forumului, moderate de Horia Roman Patapievici, au pornit de la concluziile raportului "Perceptia asupra responsabilitatii sociale a companiilor - cazul Romaniei", realizat la inceputul lunii iunie.
Conform acestui raport (care, dupa cum a spus Horia Roman Patapievici, nu este o cercetare sociologica, ci un puls luat companiilor romanesti, rezultat in urma consultarii unui numar restrans de companii) domeniile de dezvoltare comunitara in care companiile ar fi dispuse sa se implice sunt, in general, legate direct de specificul activitatii fiecareia.
Interesul companiilor pentru implicarea in programe sociale se manifesta in mare si foarte mare masura in cazul a 53% dintre participantii la studiu.
60% dintre respondenti considera ca progresul local nu poate fi asigurat fara participarea lor la actiuni comunitare, decat in mica sau foarte mica masura, in timp ce 40% apreciaza ca implicarea comunitara nu este necesara.
Foarte interesanta este atitdinea companiilor fata de educatie: toti cei consultati au considerat ca este necesara investitia in pregatirea angajatilor locali, in foarte mare masura (67%) si in mare masura (33%).
Printre conditiile care influenteaza implicarea in comunitate a companiilor, se regasesc: participarea angajatilor, prezenta produselor proprii, existenta unui impact local concretizat prin crearea de imagine pentru companie si obtinerea unor efecte vizibile ori consolidarea unui capital de incredere la nivelul celor care implementeaza actiuni de dezvoltare sociala. In opinia respondentilor, factorii care au o influenta pozitiva accentuata asupra performantelor companiei sunt: increderea determinata de integritatea angajatilor, cultura organizatiei, piata de desfacere si calitatea fortei de munca.
"A venit momentul sa adaugam filantropiei actiunea articulata, constructia, strategia coerenta. Filantropia e un mod generos de a reactiona emotiv la nevoi imediate. Lumea romaneasca are nevoie de mai mult: de o ofensiva a inteligentei si a spiritului intreprinzator, care sa gaseasca solutii ingenioase si eficiente pe termen lung. Pentru asta elitele oamenilor de afaceri si elitele culturale trebuie sa invete sa colaboreze. Trebuie depasita prejudecata curenta ca "intelectualii" sint cei care pun probleme, iar "pragmaticii" - cei care dau solutii. Ca si cum celor dintii li s-ar interzice sa imagineze scenarii practice, iar celorlalti li s-ar interzice sa gindeasca abstract. Aceasta falsa "diviziune a muncii" trebuie depasita. Si unii si ceilalti trebuie sa cultive in egala masura intrebarile si raspunsurile. Discutiile de principiu si lamentatiile publice nu duc nicaieri, daca nu culmineaza in capacitatea de a rezolva ceea ce este de rezolvat." sustine Andrei Plesu, rectorul New Europe College, adaugand ca este momentul "sa ne concentram pe solutii practice."
"Actiunile corporatiste in beneficiul comunitatii se pot construi doar pe baza unei culturi organizationale moderne, in care implicarea sociala responsabila sa aiba la baza valorile umane universale: siguranta, incredere, calitate, respect, creativitate, profesionalism, generozitate, dorinta de implinire. Ideile capabile sa construiasca o noua realitate sociala au nevoie intotdeauna de confirmari si confruntari pe care incercam sa le oferim in cadrul forumurilor," a spus Lavinia Huidan, Presedinte/CEO EIT-Forum Auto. "Romania are de gasit un drum cat mai bun intr-o Uniune aflata si ea in miscare, si pentru aceasta avem nevoie de elitele intelectuale," a mai spus Huidan.
Paula Apreutesei, reprezentanta Microsoft la dezbatere, a remarcat ca resonsabilitatea sociala a companiilor este, in Romania, o preocupare care se afla inca la inceput. Apreutesei considera ca nu este treaba unei companii sa realizeze si programele de care comunitatea are nevoie. Companiile trebuie sa dea banii necesari sustinerii unor ONG-uri care se ocupa de programe: "Cheia si succesul sunt ONG-urile implicate in viata de zi cu zi a societatii. Credibilitatea lor trebuie construita si pastrata."
Majoritatea participantilor la Forum au fost de acord ca ONG-urile trebuie sa joace acest rol intermediar intre banii companiilor si interesul comunitatii
"Interesul firmelor este sa puna bani in proiecte deja imaginate," a confirmat si Andi Lazescu. "Din pacate la noi e saracie de proiecte relevante si multe organizatii ajung sa se invarta in jurul unor proiecte minore sau nesustenabile."
Adela Rogojinaru, conferentiar la catedra de Comunicare a Facultatii de Litere considera ca o companie trebuie sa se implice intr-un deficit pe care il remarca (aceasta opinie fiind apropiata si de rezultatele raportului). Si decanul Facultatii de Litere, Liviu Papadima este de aceeasi parere: "Trebuie sa se conlucreze in zonele de interes comun."
[EurActiv.ro]
de daniel 18 Iul 2006 23:32
Responsabilitatea Sociala Corporatista(RSC) este un subiect nou nu numai pentru Rominia. Noua viziune prevede impartirea ei in doua ramuri: 1. responsabilitatea sociala a platformei corporative media( RSCM)
2. responsabilitatea sociala a platformei corporative de brand - altele decit cele media(RSCB).
Diferenta dintre cele doua platforme este clara. Daca responsabilitatea sociala media se refera in special la respectarea unei etici in formarea si propagarea de modele si elite, la implicarea in procesul educational, si de formare a noilor generatii - R.S. a platformei corporative de brand se refera la crearea acelor "landuri de marca", zone de investitii exclusive unor marci. Ce inseamna aceasta? Un teritoriu public bine delimitat aflat sub coadministrare cu o marca corporatista care se obliga sa investeasaca in infrastructura publica, in divertisment, sport, suport educational, alte ajutoare inclusiv sociale( prin crearea de noi locuri de munca), pentru a mari gradul de confort si educatia sociala a cetatenilor din perimetrul respectiv. Publicitatea de marca rezultata dintr-o asemenea investitie poate fi imensa. Sa ne aducem aminte ca o incercare foarte timida a existat dar la un nivel foarte redus si-n Bucurestii anilor 2001 cind " Dero" era marca protectoare a unor spatii verzi din Bucuresti. Oamenii au apreciat in mod pozitiv acest efort al companiei si au preferat produsulo respectiv, stiind ca o parte din profitul firmei se reintoarcea la ei sub forma investitiilor in parcuri de agrement. Un exercitiu reusit de PR si un experiment de RS cei drept acesta din urma destul de timid, datorita dimensiunilor foarte mici.( acesta este un fragment din lucrarea mea de licenta. Unii termeni imi apartin)
2. Vis avis de acordarea increderii unor ONG uri pentru a jongla cu banii corporatilor am anumite retineri. Este o problema discutabila deoarece pentru fiecare ban investit o corporatie isi vrea inapoi un profit venit sub forma unui capital de imagine. In acest fel ONG urile respective ar trebui sa functioneze si ca agentii de publicitate si ca birouri de investitii financiare. E greu, dificil si tentant.