Erika Stanciu, Forest and Protected Area Team Leader la WWF DCP (Danube Carpathian Programme) identifica principalele probleme si oportunitati cu care se va confrunta Romania in procesul de aderare.

10:00

EurActiv.ro: Care sunt, in opinia dumneavoastra,  principalele trei probleme si, respectiv, oportunitati in materie de mediu la care trebuie sa se astepte Romania in procesul de aderare la Uniunea Europeana? 

Erika Stanciu: Principalele probleme ar fi:

1. managementul padurilor dincolo de interesele economice, mai exact pentru mentinerea fondului forestier cel putin la calitatea si la suprafata pe care le avea in 1990. Ar fi de dorit chiar sa creasca suprafata acoperita de padure. Inainte de 1990 ni se spunea in scoala ca Romania este una din tarile cele mai bogate in paduri din Europa, ceea ce nu este adevarat. Cu cei 27% din teritoriul tarii suntem chiar sub nivelul mediu european, undeva pe locul 17.

2. imbunatatirea infrastructurii va aduce dupa sine,in mod inevitabil, o crestere a traficului si, deci, a poluarii, cu efecte imprevizibile nu numai pentru comunitatile umane care vor fi in apropierea arterelor principale de transport, dar si pentru biodiversitatea din aceste zone.  

3. angajamentul activ al Romaniei in indeplinirea cerintelor Protocolului de la Kyoto: desi este o oportunitate prin angajarea la impadurirea de noi suprafete in vederea reducerii cantitatilor de dioxid de carbon, daca la aceste impaduriri nu se va urmari folosirea in principal a speciilor autohtone, pierderea va fi mai mare decat castigul, mai ales daca se instaleaza in mod nejustificat si pe mii de hectare specii invazive, cum ar fi de exemplu salcamul.
   
Oportunitati, din acelasi punct de vedere:

1. obligatiile care se impun sectorului industrial cu privire la respectarea unor parametrii minimi in vederea reducerii poluarii,

2. desemnarea siturilor cu  biodiversitate deosebita, importante din punct de vedere comunitar, care vor deveni parte a Retelei Natura 2000, retea a ariilor protejate de interes european, protejate de legislatia Uniunii Europene. In aceste arii protejate, precum si in cele pe care Romania le are deja declarate, daca vor fi gospodarite in mod corespunzator, se vor putea implementa si proiecte model pentru imbunatatirea calitatii aerului, 

3. sansa de a primi sprijin financiar pentru rezolvarea unor probleme de mediu identificate ca fiind prioritare.
 
EurActiv.ro: Ce ati recomanda Guvernului ca politici de actiune in legatura cu cele de mai sus?
 
Erika Stanciu: In momentul de fata se lucreaza la Planul National de Dezvoltare si la Panurile Regionale de Dezvoltare, care vor sta la baza strategiilor de finantare a diferitelor domenii si activitati din fondurile de UE. Ar fi de dorit ca aceste planuri de dezvoltare sa analizeze in mod obiectiv situatia actuala, respectiv problemele cu care se confrunta Romania in prezent cu privire la protectia mediului si sa prevada masuri realiste si bine fundamentate pentru rezolvarea lor, astfel incat UE sa accepte si sa finanteze planurile Romaniei. Este extrem de important ca in procesul de pregatire al acestor planuri sa fie implicati specialisti din afara ministerelor si reprezentanti ai sectorului civil din sectorul de mediu.
 
In plus, Guvernul ar trebui sa se gandeasca in mod serios la un program de pregatire a capacitatii institutionale in vederea rezolvarii problemelor de mediu in conditiile impuse de legislatia UE. Cred ca in prezent specialistii legati in mod direct de probleme de protectia mediului nu cunosc suficient legislatia si obligatiile ce ne revin ca viitor membru al UE.
 
Si, nu in ultimul rand, as accentua importanta alocarii de resurse umane si financiare pentru indeplinirea obligatiilor ce revin Romaniei cu privire la implementarea legislatiei specifice de protectie a naturii, respectiv a Directivei Habitate si a Directivei Pasari (Directiva privind Conservarea Habitatelor Naturale ºi speciile de plante ºi animale sãlbatice CE 92/43, Directiva privind Conservarea Pãsãrilor Sãlbatice CE 79/409). Nu ar trebui sa se uite ca, daca Romania nu va pune pe masa Comisiei Europene lista cu ariile protejate de interes comunitar,respectiv propunerea pentru Reteaua Natura 2000, risca sa nu i se aloce Fondurile Structurale si de Coeziune. In prezent, desi avem la dispozitie numai un an si jumatate, suntem inca departe de a ne defini viitoarea retea Natura 2000, care necesita resurse umane si financiare semnificative.

[EurActiv.ro]