Fonduri UE 2014-2020 - uelive.ro
Sectiuni principale
EurActiv Policy Briefings
Achizitii publice
Alegeri europarlamentare 2014
InfoSociety
Jobs
Guvernare europeana
Concurenta/Finantare UE
Sanatate
Cetatean UE
Romania in
Parlamentul European
Mediu & Energie
Uniunea Europeana
pe scurt
Politici regionale
Dezvoltare Durabila
Extindere UE
Educatie & Cariera
Turism, mobilitate
EurActiv.PR
EurTop
Info_Culture
euROpeanul
Mass-Media
ActivLeader
InterActiv
EurSondaj
Club Obelix - fun download
Continut
Analize
Dosare (LinksDossiers)
Interviuri
Stiri
Sumare
Comentarii
Utile
Arhiva
Ghid Actori Europeni
Agenda Evenimente
Disable Fly-out






RSS
RSS general
RSS EurActiv Policy Briefings
RSS Achizitii publice
RSS Alegeri europarlamentare 2014
RSS InfoSociety
RSS Jobs
RSS Guvernare europeana
RSS Concurenta/Finantare UE
RSS Sanatate
RSS Cetatean UE
RSS Romania in Parlamentul European
RSS Mediu & Energie
RSS Uniunea Europeana pe scurt
RSS Politici regionale
RSS Dezvoltare Durabila
RSS Extindere UE
RSS Educatie & Cariera
RSS Turism, mobilitate
RSS EurActiv.PR
RSS Info_Culture
RSS euROpeanul
RSS Mass-Media
RSS ActivLeader
RSS InterActiv
RSS EurSondaj
RSS Club Obelix - fun download
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Home > Cetatean UE > Socio-economic > Studiu IRES: 52% dintre romani cred ca tara merge intr-o directie buna si ca un proiect de tara trebuie initiat de Presedinte

Studiu IRES: 52% dintre romani cred ca tara merge intr-o directie buna si ca un proiect de tara trebuie initiat de Presedinte

Publicat: 15 Ianuarie 2015 @ 22:10

Mai mult de 9 din 10 romani (91%) sunt de acord cu faptul ca Romania are nevoie de un proiect de tara, peste 90% dintre acestia admit ca perioada actuala este un moment bun pentru lansarea unui asemenea proiect, iar respondentii care provin din zona Transilvania si Banat sunt cei mai deschisi cu privire la acest subiect. Initiativa dezvoltarii proiectului de tara ar trebui sa apartina Presedintelui Romaniei spun mai mult de jumatate dintre subiectii care sunt de acord cu necesitatea demersului (53%), in timp ce 20% o atribuie Primului Ministru.

Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie - IRES impreuna cu Revista SINTEZA au dezvoltat, in luna ianuarie, studiul "Proiect. ROMANIA" pentru evaluarea perceptiilor publice ale cetatenilor cu privire la necesitatea unui proiect de tara pentru Romania. Demersul are ca finalitate deschiderea unei dezbateri publice cu privire la necesitatea unui asemenea proiect, dar si cu privire la necesitatea pozitionarii Romaniei printr-un efort de gandire strategica. Numarul 12 al Revistei SINTEZA aduce in atentie directii si grile de lectura care deschid nevoia de schimbare si imagineaza Romania cel putin pentru urmatorii 25 de ani.

NEVOIA DE PROIECT DE TARA - CONSISTENTA SUSTINERE PUBLICA

Potrivit studiului IRES, ideea unui proiect de tara are un grad de acceptabilitate foarte ridicat in randul romanilor. Mai mult de 9 din 10 romani (91%) sunt de acord cu faptul ca Romania are nevoie de un proiect de tara, peste 90% dintre acestia admit ca perioada actuala este un moment bun pentru lansarea unui asemenea proiect, iar respondentii care provin din zona Transilvania si Banat sunt cei mai deschisi cu privire la acest subiect. Initiativa dezvoltarii proiectului de tara ar trebui sa apartina Presedintelui Romaniei spun mai mult de jumatate dintre subiectii care sunt de acord cu necesitatea demersului (53%), in timp ce 20% o atribuie Primului Ministru, 13% societatii civile, iar 8% opteaza, in proportii egale, pentru Academia Romana si mediul privat. Indicarea Presedintelui tarii drept initiator al proiectului este prezenta mai mult in randul respondentilor femei, a celor cu studii elementare si care au rezidenta in mediul urban. Primul ministru este preferat mai degraba de respondentii cu studii medii si de cei din mediul rural, iar societatea civila de barbati, de respondentii cu studii superioare si de cei care locuiesc in mediul urban.

Ierarhia optiunilor se pastreaza si in cazul implicarii entitatilor enumerate in redactarea unui proiect de tara.

OPTIMISM RIDICAT CU PRIVIRE LA PROIECTIA ROMANIEI IN VIITOR

Gradul ridicat de acceptabilitate cu privire la necesitatea unui proiect de tara este constatat intr-un moment in care optimismul romanilor cu privire la directia in care merge tara se afla la unul dintre cele mai ridicate nivele de dupa 1997, trend care se pastreaza din noiembrie 2014, dupa alegerile prezidentiale. Studiul de fata arata ca optimismul ridicat se manifesta nu numai in perceptia asupra prezentului, dar si in proiectia cu privire la propria persoana. 77% dintre respondenti se declara optimisti si foarte optimisti cu privire la situatia Romaniei peste 25 de ani, optimism ridicat cu precadere in randul celor cu studii elementare. In mod similar, 60% dintre participanti spun ca sunt optimisti, iar 16% chiar foarte optimisti atunci cand se gandesc la situatia lor personala peste 25 de ani, barbatii dovedindu-se mai optimisti decat femeile, la fel ca cei din mediul rural, tinerii intre 18 si 35 de ani sau cei cu studii elementare. Optimismul auto proiectiv este aproape de dublu in randul participantilor la studiu care locuiesc inca alaturi de copiii lor.

O treime dintre subiecti cred ca in urmatorii 25 de ani in Romania va avea loc o crestere economica importanta. Pe de alta parte, 45% anticipeaza ca in acest interval, cresterea economica a Romaniei va fi una redusa, in timp ce 13% cred ca nu va exista deloc crestere economica. 

Dezvoltarea industriei este indicata de mai mult de doua treimi dintre respondenti drept principala masura care sa determine cresterea economica in Romania, in viitorii 25 de ani. Cei mai multi dintre ei au studii medii si superioare, locuiesc in Transilvania si Banat.

Dezvoltarea sectorului serviciilor este mentionata de 21% dintre respondenti, fiind creditata cu precadere de respondentii cu sudii elementare si de cei din regiunea de Sud a tarii.

Doua treimi dintre romani cred ca Romania poate deveni, in viitor, o tara cu influenta in lume, iar trei sferturi sustin ca poate deveni influenta in Europa. In ceea ce priveste influenta Romaniei in Europa, jumatate dintre cei chestionati estimeaza ca orizontul de timp in care aceasta va putea fi realizata este proiectat in urmatorii 10 ani, in timp ce pentru alti 30% acesta creste la urmatorii 20 de ani. Optimismul cu privire la aceste aspecte se manifesta cu precadere in randul respondentilor in varsta de peste 65 de ani, in randul celor cu studii elementare si a celor care locuiesc in Transilvania si Banat si Moldova.

Dintr-o lista de dimensiuni ale societatii romanesti care au potential de imbunatatire in urmatorii 25 de ani, sistemul sanitar a primit cele mai multe mentiuni. Este urmat de sistemul de invatamant, nivelul de trai, infrastructura, industria. La polul opus se afla puterea de cumparare, speranta de viata, starea mediului inconjurator, pozitia Romaniei in competitia internationala si energia. Cresterea sperantei de viata este asteptata de tinerii intre 18 si 35 de ani si de respondentii cu studii superioare. Cresterea nivelului de trai este anticipata cu precadere de respondentii cu studii superioare si de cei care locuiesc in mediu urban. Imbunatatiri in sistemul sanitar sunt indicate mai frecvent de barbati si de respondentii cu studii superioare, in timp ce in domeniul industriei sunt asteptate de subiectii de peste 51 de ani si de cei cu studii elementare. Femeile sunt cele care cre intr-o mai mare masura in imbunatatirea infrastructurii, dar si cei cu studii elementare sau din mediul rural.

De altfel, sanatatea si invatamantul intrunesc cele mai multe optiuni ale respondentilor atunci cand sunt rugati sa mentioneze cele mai importante elemente de transmis generatiei viitoare. Pe urmatoarele locuri se claseaza accesul la piata muncii, un sistem de pensii corect sau mediul inconjurator protejat.

Atunci cand sunt intrebati daca ar fi dispusi sa plateasca in plus pentru asigurarea calitatii unor servicii publice, tot sistemul sanitar este cel care cumuleaza gradul cel mai ridicat de acceptabilitate din partea respondentilor ´ 74% ar fi de acord sa plateasca in plus, dintre care 36% cu mult in plus, iar 38% cu putin in plus. Bani in plus pentru educatie ar plati 64% dintre participantii la studiu ´ cei mai multi care ar sustine sistemul de invatamant cu sume mai mari fiind barbati, tineri intre 18 si 35 de ani, cu studii superioare, pentru sistemul de colectare a deseurilor 63%, pentru pensii 62%, iar pentru infrastructura 61%. Peste 30% dintre respondenti ar fi dispusi sa plateasca cu mult in plus pentru sanatate si infrastructura. Cu mult in plus pentru servicii de sanatate sunt dispusi sa plateasca respondentii tineri (18-35 ani), cu studii elementare, din Sudul tarii, in timp ce pentru infrastructura rutiera sunt dispusi sa aloce sume mai mari respondentii intre 36 si 50 de ani si cei cu studii superioare.

 Raportat la nivele de decizie institutionale, administratia locala este creditata in cea mai mare masura (62%) ca necesitand mai multa putere in viitor, iar la polul opus se afla administratia regionala (49%).

 Influenta Uniunii Europene in deciziile cu privire la anumite domenii prioritate pentru tara este evaluata mai degraba modest de catre respondenti. Mediul, inovatia si cercetarea sunt domeniile in care respondentii avanseaza o mai influenta mai crescuta a Uniunii Europene la nivelul deciziilor, in timp ce in ceea ce priveste cultura si locurile de munca influenta UE in decizii este necesar a fi mai redusa in raportul cu cea a Guvernului.

FRICI SI TEMERI PENTRU VIITOR

Un razboi in zona tarii noastre este cea mai mare teama pe care participantii la acest studiu si-o proiecteaza atunci cand isi imagineaza Romania peste 25 de ani. 39% dintre respondenti se tem de un razboi in zona, pentru 34% temerea principala este imbatranirea populatiei, 22% se tem de inflatie si cresterea preturilor, 19% de nivelul datoriilor statului, 16% de retelele de criminalitate organizata, 13% de falimentul statului roman, 12% de cresterea inegalitatii sociale si 10% de tulburari sociale. Teama de razboi este mai prezenta in randul barbatilor si la respondentii cu studii superioare. De falimentul statului se tem cu precadere respondentii de peste 65 de ani, cei cu studii superioare, cei care locuiesc in mediul rural si cei care au rezidenta in Sudul tarii. Inflatia si cresterea preturilor este socotita o temere mai importanta de participantii la studiu inaintati in varsta si de cei care locuiesc in Moldova. Cresterea inegalitatii sociale este socotita un potential pericol peste 25 de ani mai degraba de cei cu studii elementare si de respondentii peste 65 de ani. Imbatranirea populatiei este mai resimtita drept un pericol de tinerii intre 18 si 35 de ani.

DISPONIBILITATEA DE SCHIMBARE SI COMPORTAMENT ANTREPRENORIAL

Doi indicatori proiectivi au fost luati in calcul pentru acest studiu: cel legat de o eventuala schimbare, in viitorii 10 ani, pe care respondentii au cu privire la meseria lor sau domeniul in care isi desfasoara activitatea si deschiderea spre antreprenoriat, indicatori care evalueaza mobilitatea sociala si acceptabilitatea schimbarii.

Aproape o treime dintre respondenti se gandesc sa schimbe mediul in care activeaza, in timp ce 55% dintre cei chestionati spun ca nu se vor reorienta profesional, iar 12% vor fi deja, peste 10 ani, la varsta pensionarii. Dintre cei 28% dintre respondenti care se gandesc sa isi schimbe meseria, un sfert (26%) cred ca se vor orienta spre agricultura, 17% spre comert, 15% spre IT& noi tehnologii, 12% spre turism sau industrie. Imobiliarele, sistemul bancar si de asigurari, arta si cultura, invatamantul sau antreprenoriatul, dar si comunicarea, serviciile publice sau sanatatea sunt printre cele mai putin preferate pentru o reorientare profesionala.

In ceea ce priveste comportamentul antreprenorial al respondentilor, un indicator de asemenea important legat de orientarea spre obiective si rezultate si care presupune existenta unor calitati speciale precum leadership si responsabilitate, rezultatele sunt modeste. 4 din 10 romani spun ca nu isi deschid o afacere din cauza riscului financiar, unul din 5 spun ca nu doresc acest lucru pentru ca sunt multumiti cu situatia pe care o au in prezent, 15% sustin ca este prea complicat, iar 8% apreciaza ca nu au spirit antreprenorial. 8% dintre participantii la acest studiu spun ca au deja o afacere, iar 3% ca intentioneaza sa isi deschida una.

 

Caracteristicile cercetarii:

Volumul esantionului: 1.146 indivizi de 18 ani si peste

Tipul esantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national.

Reprezentativitate: eroare maxima tolerata de - 3 %

Perioada anchetei: 12-13 ianuarie 2015

   

Mai multe date gasiti in raportul de cercetare.

Articole legate de acelasi subiect
Alexis Tsipras evoca o "obligatie istorica" de a solicita Germaniei indemnizatiile de razboi | 8 Februarie 2015
VIDEO Preview sesiune plenara Strasbourg: Lupta impotriva terorismului, torturile CIA, etichetarea carnii | 8 Februarie 2015
eBuletin de Europa (1): Proiectul TEN-T "Crocodil", Raportul MCV, Plati de 1 miliard de euro in agricultura | 2 Februarie 2015
Cele mai citite articole
EurActor
Membrii EurActor
Parteneri de continut