Fonduri UE 2014-2020 - uelive.ro
Sectiuni principale
EurActiv Policy Briefings
Achizitii publice
Alegeri europarlamentare 2014
InfoSociety
Jobs
Guvernare europeana
Concurenta/Finantare UE
Sanatate
Cetatean UE
Romania in
Parlamentul European
Mediu & Energie
Uniunea Europeana
pe scurt
Politici regionale
Dezvoltare Durabila
Extindere UE
Educatie & Cariera
Turism, mobilitate
EurActiv.PR
EurTop
Info_Culture
euROpeanul
Mass-Media
ActivLeader
InterActiv
EurSondaj
Club Obelix - fun download
Continut
Analize
Dosare (LinksDossiers)
Interviuri
Stiri
Sumare
Comentarii
Utile
Arhiva
Ghid Actori Europeni
Agenda Evenimente
Disable Fly-out






RSS
RSS general
RSS EurActiv Policy Briefings
RSS Achizitii publice
RSS Alegeri europarlamentare 2014
RSS InfoSociety
RSS Jobs
RSS Guvernare europeana
RSS Concurenta/Finantare UE
RSS Sanatate
RSS Cetatean UE
RSS Romania in Parlamentul European
RSS Mediu & Energie
RSS Uniunea Europeana pe scurt
RSS Politici regionale
RSS Dezvoltare Durabila
RSS Extindere UE
RSS Educatie & Cariera
RSS Turism, mobilitate
RSS EurActiv.PR
RSS Info_Culture
RSS euROpeanul
RSS Mass-Media
RSS ActivLeader
RSS InterActiv
RSS EurSondaj
RSS Club Obelix - fun download
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Home > Achizitii publice > Dezbatere; Punctele de vedere al reprezentantului Ministerul Fondurilor Europene si ale expertilor; Semnal: Programarea financiara 2014-2020: IPP propune cinci pasi crucuali

Dezbatere; Punctele de vedere al reprezentantului Ministerul Fondurilor Europene si ale expertilor; Semnal: Programarea financiara 2014-2020: IPP propune cinci pasi crucuali

Publicat: 6 Septembrie 2013 @ 10:24

Avertisment IPP: Semnalele negative transmise in ultima perioada de Comisia Europeana si, pe fond, necontestate de catre Guvernul Victor Ponta, nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele care tin de calitatea slaba a variantelor documentelor de programare pe care tara noastra le prezinta Comisiei pentru planificarea fondurilor 2014 - 2020, respectiv stadiul intarziat in care se afla aceste negocieri, cosidera IPP intr-o luare de pozitie dezbatuta vineri, 6 septembrie 2013. Vezi pozitiile participantilor la dezbatere.

Institutul pentru Politici Publice propune 5 pasi pentru recuperarea decalajului Romaniei fata de celelalte state membre in negocierile cu Comisia Europeana privind alocarea fondurilor structurale pentru 2014 - 2020.

Luarile de cuvant ale participantilor

Ioana Ciocoiu, Ministerul Fondurilor Europene - rezumatul interventiei:

- In noiembrie, Comisia Europeana a prezentat documentul de pozitie - un document integrat, in care, la prima mana, am preluat din partea ministerelor de linie informatiile relevante pentru domeniul de actiitate. Nu avea o tinuta tehnica exceptionala, dar a fost un document pentru discutii, pentru canalizarea viziunilor cu privire la aceleasi tinte (pe baza documentului de pozitie).
- Initiativa a fost a statului nostru - am fost printre putinele state care au riscat sa ajunga un astfel de document. Ceea ce s-a criticat nu a fost Acordul de parteneriat al Romanieii, ci un document consultativ.

Abia acum, pe o schema pe care am discutat-o cu Comisia si care se adapteaza metodologia, speram sa punem primul draft al Acordului de parteneriat in consultare publica in cursul lunii octombrie. Speram ca acesta sa fie un document mai bine primit. Din 6 iunie asteptam reactii din partea partenerialor, inclusiv din partea celor din comitetele consultative - nu am primit foarte multe reactii, asteptam in continuare pozitii.

Valentin Ionescu, Management Consulting Unit, propuneri:
- sa fie integrat managementul de program, nu cel de proiect
- sa existe o logica de organizare si de proceduri de lucru, plus cea de plata directa

Dragos Jaliu, Partener Structural Consulting Group (Fonduri-structurale.ro)
Propunere:
- structura supla si deloc numeroasa fin punct de vedere institutional (raspuns la felul in care fucntionarii publici intepreteaza spetele) - o singura autoritate de management cu foarte mare impliare a ADR-urilor


Pozitia IPP:
Mai sunt doar 4 luni pana la intrarea oficiala in perioada noului exercitiu financiar si Romania inca nu a finalizat un draft coerent de Acord de parteneriat cu Comisia Europeana, care sa stabileasca in mod clar prioritatile investitionale pentru care se vor acorda cele aproape 40 de miliarde de euro in urmatorii 7 ani. Romania nu a invatat din esecul actualei perioade financiare, intrucat nu au fost avansate in spatiul public solutii care sa adreseze problemele sistemice cu care se confrunta tara noastra, marcata endemic de incapacitatea de absorbtie a banilor europeni mai mult decat oricare alt stat membru. Mare parte din acest esec este tributar lipsei acute de viziune de dezvoltare din perioada de programare, calitatii slabe a proiectelor si birocratiei excesive, cauze pentru care vom pierde cel putin 7 miliarde de euro - echivalentul a peste jumatate din acordul stand by cu FMI - din cele aproape 33 de miliarde1 alocate pentru 2007 - 2013. 

in acelasi timp, statul roman va trebui sa faca eforturi uriase pentru a recastiga increderea beneficiarilor in fondurile europene, in conditiile in care, in actualul exercitiu financiar, implementarea proiectelor a stat sub semnul prezumtiei de vinovatie prin furt si nereguli, al birocratiei si al influentei politicului in finantarea/rambursarea banilor din proiecte.    
De aceea Institutul pentru Politici Publice (IPP) propune astazi 5 pasi importanti/masuri imediate pe care Guvernul ar trebui sa si-i asume in regim de urgenta pentru a scoate onorabil Romania din postura de tara incapabila de a trimite un document "matur" care sa reflecte viziune nationala de dezvoltare in urmatorii ani:

1.       Stabilirea unui mandat politic pentru o institutie integratoare a strategiilor sectoriale intr-o unica Strategie Nationala de Dezvoltare: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, condus de o persoana care sa se bucure de sustinere politica transpartinica, cu viziune pe termen mediu si lung asupra directiilor majore de dezvoltare ale Romaniei, pe langa calitatile de specialist in domeniul fondurilor europene, ar acoperi o sarcina extrem de importanta in acest moment: elaborarea Strategiei Nationale de Dezvoltare - document vizionar pntru 2014 - 2020, armonizat cu prioritatile Strategiei Europa 2020 care sa inglobeze prioritatile strategice de dezvoltare ale Romaniei insectoarele - cheie: economie, educatie, sanatate, administratie, transporturi, energie, mediu, servicii sociale, fiind asumat public de catre Guvern. Numai o astfel de abordare ar pune capat sirului nesfarsit de variante de documente la care aparent lucreaza in prezent Ministerele de linie fara niciun rezultat palpabil.
Portofoliul acestui Minister permite, teoretic, sa gestioneze conturarea unei Strategii Nationale de Dezvoltare. Exemplele altor state membre - ex. Polonia, atat de invocata in contextul regionalizarii - ar fi putut sa serveasca Guvernului drept sursa de inspiratie in acest sens, aceasta finalizand procesul de elaborare a unei Strategii Nationale cu orizont 2030 inca de anul trecut.

2.       Consensul tuturor fortelor politice asupra unui aranjament institutional functional pentru managementul fondurilor europene
Fortele politice din Romania trebuie sa se puna de acord asupra unui aranjament institutional eficient de management al fondurilor europene in cadrul caruia simplificarea aparatului central, astazi nejustificat de mare in raport cu rezultatele absorbtiei fondurilor europene, ar trebui sa constituie prima prioritate. IPP respinge promovarea in spatiul public a ideilor de schimbare radicala a actualei arhitecturi institutionale, mai ales a acelora privind crearea unor institutii de management regionale/locale a caror acreditare, care in general  dureaza, ne va consta enorm in conditiile in care am dovedit o capacitate redusa de absorbtie. Regionalizarea este o responsabilitate nationala care nu trebuie sa intarzie procesul de programare.
in toate pozitiile sale publice, IPP a pledat pentru consolidarea capacitatii existente la nivelul institutiilor publice, concomitent cu promovarea conceptului de externalizare a serviciilor catre sectorul privat pentru diferite segmente aferente managementului acestor fonduri, reducerea numarului functionarilor din plan central implicati in managementul fonduriIor europene, stoparea politicii de bonusuri salariale pentru acestia in lipsa unui sistem de evaluare individuala care sa contina criterii de performanta  intre care si gradul de absorbtie in sine a fondurilor europene.

3.        Dezvoltarea unui portofoliu de proiecte majore de interes national/regional care sa acopere minim 50% din alocarea financiara pe urmatorul exercitiu si care sa tina cont de nivelurile diferite de dezvoltare/potential intre zonele Romaniei
Facem un apel la clasa politica si mai ales la actualul Guvern ca, in urmatorul exercitiu financiar, sa nu isi mai propuna fortat, artificial, sa aduca intreaga Romanie la un nivel uniform de dezvoltare. Este imperativ necesara prezentarea publica a viitoarelor proiecte integrate care vor fi finantate din urmatorul exercitiu financiar, proiectele urmand sa fie adaptate specificului si nevoilor particulare ale unei regiuni  (zone mai largi decat actualele localitati/judete), una dintre problemele actualului sistem fiind aceea de a aborda uniform toate regiunile de dezvoltare cu acelasi tip de proiecte, aceleasi obiective, aproximativ acelasi volum financiar, ignorandu-se nevoile specifice si capacitatea diferita de a implementa proiecte a respectivelor zone. Aceste proiecte ar trebui sa fie continuarea fireasca a prioritatilor investitionale identificate in Strategia Nationala de Dezvoltare, IPP apreciind ca aproximativ jumatate din bugetul viitorului exercitiu financiar (aprox. 20 miliarde euro) ar trebui investiti pentru a genera cu adevarat dezvoltare la nivel regional.

Anumite sectoare strategice de activitate - sistemul energetic, sistemul de sanatate, infrastructura serviciilor sociale, valorificarea deseurilor, cadastrul - vor ramane in continuare vulnerabile in absenta unor proiecte majore predefinite care sa raspunda unor politici nationale in domeniile de referinta, in acord cu cerintele europene.

4.       Sprijinirea beneficiarilor prin asistenta tehnica si audit, concomitent cu unificarea activitatilor de control asupra fondurilor europene
Atitudinea in actualul exercitiu financiar a fost mai degraba aceea de a prezuma vina/reaua credinta a beneficiarilor, Romania dezvoltand adevarate retele de specialisti in control al caror rol principal a fost acela de a gasi cu orice pret erori/nereguli in implementarea proiectelor finantate din fonduri europene, in loc sa foloseasca in mod proactiv banii din asistenta tehnica pentru a acorda suport beneficiarilor, a dezvolta instrumente de audit ex ante care sa previna aparitia problemelor si ulterior a corectiilor financiare.

Fara sa sugeram in vreun fel acoperirea sau ignorarea vreunei nereguli sau chiar fraude constatate in cadrul actelor de control asupra proiectelor cu finantare europeana, multitudinea de institutii si verificari care, de fapt:
    •    nu se orienteaza strategic in zonelecele mai expuse riscului de frauda
    •    nu justifica impresionanta derulare de forte a personalului implicat in actul de control
    •    nu controleaza cu aceeasi interpretare a cadrului legal/contractual, ajungand la solutii diametral opuse in aceeasi speta,
au condus, in actualul exercitiu financiar, la corectii financiare in valoare totala de aprox. 700 milioane Euro la sfarsitul anului trecut, practic 20% din toata suma pretinsa a fi absorbita de catre tara noastra la sfarsitul lunii iulie 2012. Nimeni nu raspunde in Romania pentru aceasta situatie, fenomenul corectiilor financiare atingand un nivel ingrijorator, in timp ce capacitatea beneficiarilor va ramane, din pacate, aceeasi, in absenta unei abordari constructive din partea autoritatilor de management in viitorul exercitiu financiar.

5. Existenta unui buget unic pentru investitiile cuprinse in Strategia Nationala de Dezvoltare

Romania are cea mai scazuta rata de absorbtie si pentru ca nu a fost dispusa, precum alte tari membre UE, sa avanseze fonduri publice nationale pentru decontarile din proiectele structurale, conditionand fluxul financiar de rambursarile Comisiei. Aceasta situatie nu trebuie sa semai repete in urmatorul exercitiu financiar fiind necesar un flux mai alert al rambursarilor catre beneficiari si un buget consolidat pentru acoperirea investitiilor previzionate in sectoarele - cheie. Situatia curenta - in care avem un buget national distinct de alocarile din fonduri europene, cu reguli  diferite -  trebuie sa inceteze in viitorul exercitiu financiar, fondurile structurale urmand a deveni parte din Bugetul de Stat, supunandu-se acelorasi reguli de transparenta si fiind alocate pentru a raspunde cu succes prioritatilor de investitii stabilite prin Strategia Nationala de Dezvoltare, a caror realizare nu trebuie sa fie conditionata de sursa de finantare.

Recentele practici de adoptare de HGuri, fara transparenta corespunzatoare, prin care se aloca fonduri guvernamentale numai anumitor proiecte de interes pentru conducerea Guvernului in timp ce altora nu le explica nimeni din ce cauza sufera intarzieri la rambursare si, mai ales, cat vor mai dura aceste intarzieri, trebuie sa inceteze, pentru redobandirea increderii in corectitudinea mecanismelor de selectie a proiectelor. Lasand la o parte scandalurile si suspiciunile (justificate judecand dupa frecventa articolelor de presa) privind implicarea politicului in alocarea de fonduri din Programele Operationale - in special din POSDRU (fata de care oricum nu s-a gasit niciun vinovat pana astazi), Romania trebuie sa demonstreze ca acorda acces nepreferential la fonduri (din bugetul unic!)  din care ar trebui sa se faca in prima instanta platile pentru proiecte, Guvernul urmand sa isi recupereze ulterior sumele globale de la Comisie prin rambursare.

Cerem Guvernului Romaniei sa prezinte public in putinul timp ramas la dispozitie care este stadiul oficial al negocierilor cu Comisia Europeana, care este planul de masuri pentru redresarea imaginii neprofesioniste pe care o are in prezent in relatie cu Comisia pe marginea documentelor de programare (Acordul de Parteneriat), ce prioritati nationale de dezvoltare strategice am avansat pana in prezent, cine isi va asuma pe viitor indeplinirea acestora si care vor fi institutiile responsabile de managementul fondurilor europene in 2014 - 2020 - pentru a face dovada ca trateaza cu responsabilitate acest proces.



* inclusiv fondurile pentru agricultura si cele pentru pescuit, care adesea sunt omise din calculele privind absorbtia
din 2013
din 2012
din 2011
din 2010
din 2009
din 2008
din 2007
din 2006
din 2005

Articole legate de acelasi subiect
Liberalii cer urgentarea transpunerii prevederilor directivelor europene privind achizitiile publice, in legislatia nationala | 26 Februarie 2015
Raport de tara Romania 2015: Absorbtia fondurilor UE este afectata inca de frauda in achizitii publice si coruptie | 26 Februarie 2015
Premierul Victor Ponta: Achizitiile publice, "o catastrofa nationala" | 5 Februarie 2015
Cele mai citite articole
EurActor
Membrii EurActor
Parteneri de continut