Fonduri UE 2014-2020 - uelive.ro
Sectiuni principale
EurActiv Policy Briefings
Achizitii publice
Alegeri europarlamentare 2014
InfoSociety
Jobs
Guvernare europeana
Concurenta/Finantare UE
Sanatate
Cetatean UE
Romania in
Parlamentul European
Mediu & Energie
Uniunea Europeana
pe scurt
Politici regionale
Dezvoltare Durabila
Extindere UE
Educatie & Cariera
Turism, mobilitate
EurActiv.PR
EurTop
Info_Culture
euROpeanul
Mass-Media
ActivLeader
InterActiv
EurSondaj
Club Obelix - fun download
Continut
Analize
Dosare (LinksDossiers)
Interviuri
Stiri
Sumare
Comentarii
Utile
Arhiva
Ghid Actori Europeni
Agenda Evenimente
Disable Fly-out



RSS
RSS general
RSS EurActiv Policy Briefings
RSS Achizitii publice
RSS Alegeri europarlamentare 2014
RSS InfoSociety
RSS Jobs
RSS Guvernare europeana
RSS Concurenta/Finantare UE
RSS Sanatate
RSS Cetatean UE
RSS Romania in Parlamentul European
RSS Mediu & Energie
RSS Uniunea Europeana pe scurt
RSS Politici regionale
RSS Dezvoltare Durabila
RSS Extindere UE
RSS Educatie & Cariera
RSS Turism, mobilitate
RSS EurActiv.PR
RSS Info_Culture
RSS euROpeanul
RSS Mass-Media
RSS ActivLeader
RSS InterActiv
RSS EurSondaj
RSS Club Obelix - fun download
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Home > Jobs > Afaceri / Taxe > CRIZA EURO: oportunitate de perfectionare si finalizare a Uniunii Monetare

CRIZA EURO: oportunitate de perfectionare si finalizare a Uniunii Monetare

Publicat: 1 Iulie 2011 @ 00:01

ESMA - Autoritatea Europeana a Pietelor si Titlurilor de Valoare (European Securities and Markets Authority) isi incepe activitatea la 1 iulie 2011, iar Mecanismul European de Rezolvare a Crizei Datoriilor Suverane (European Mechanism for Sovereign Debt Crisis Resolution) e finalizat conceptual. De Oliver EVERLING si Stefan Sorin MURESAN.

Au trecut 4 ani de la declansarea in SUA a crizei, mai intai bursiere din iunie / iulie 2007, monetare, apoi financiare si apoi raspandirea ei in economia reala a zonei euroatlantice. Dupa cum spunea presedintele Deutsche Bank, Dr. Josef Ackermann, la o conferinta din ianuarie 2009 la Centrul International de Conferinte din Bonn, organizata de fostul Club Diplomatic German La Redoute e.V.: "Cand am plecat de la birou in concediu in iunie 2007 am plecat intr-o lume, iar cand am revenit la birou in iulie 2007 am revenit, fara voia noastra, intr-o alta lume".

Acum, dupa 4 ani de de munca intensa pentru cautarea de solutii de catre expertii si functionarii publici ai guvernelor statelor dezvoltate pentru ca sa nu fie invinsi de pietele libere si de speculantii financiari si brokeri, avem, ca raspuns la criza, un nou instrument institutionalizat si imediat operational pentru supravegherea pietelor financiare in zona euro: ESMA – Autoritatea Europeana a Pietelor si Titlurilor de Valoare. In plus, pe termen lung, mai avem o propunere finalizata de creare a unui Mecanism European de Rezolvare a Crizei Datoriilor Suverane (ECRM – European  Sovereign Debt Crisis Resolution Mechanism).

Criza din 2007 – 2009 si criza Greciei din 2010 – 2011 au aratat limpede ca Procedura de Deficit Excesiv si Pactul de Stabilitate si Crestere (1996) cu criteriile sale de convergenta monetara si financiara care stau la baza Euro, nu mai sunt nici pe departe suficiente pentru ca moneda comuna euro sa continue sa existe intr-o lume intre timp (de la adoptarea sa in 1999) mult schimbata si globalizata, fara ca sa se adauge noi dimensiuni si mecanisme Uniunii Monetare. E nevoie sa se salvgardeze echilibrul dintre productivitatea diferita a tarilor membre UE, nivelul de trai si dorinta de mentinere a Uniunii, prin finalizarea Uniunii Monetare, a legislatiei si institutiilor sale.

Raspunsul la criza 2007 – 2009 s-a facut in plan imediat prin intarirea disciplinei si a aplicarii mult mai prompte a pedepselor din Procedura si Pact. Dar acestea nu au fost de ajuns, asa ca a fost nevoie suplimentar de stabilizarea fiscala si economica prin pomparea de catre state de noi fonduri financiare, aduse in sistemul financiar-bancar pe baza de contractare de noi datorii publice. Dupa cum stim, pe langa cele cel putin 3 mii de miliarde de dolari pompati in economia SUA, alte multe sute de miliarde de euro au fost pompate in zona euro pentru salvarea unor serii de banci si evitarea colapsului sistemului bancar, ca si pentru stimularea cererii in economia reala.

Dar nici acestea nu au fost de ajuns. Astfel ca, pe termen mediu, a fost necesara crearea ESMA ca noua agentie a UE iar pe termen lung mai sunt, ca raspuns la crize, in pregatire, adoptarea unor noi instrumente de politica monetara si fiscala in zona Euro care sa fie adoptate printr-o revizuire a Tratatului de la Lisabona, dupa cum vedem mai jos.

Initial, Consiliul European din 13 si 14 martie 2008 a adoptat o serie de concluzii pentru a raspunde principalelor deficiente identificate in sistemul financiar-bancar in urma crizei declansate in 2007. Unul dintre obiective a fost ameliorarea functionarii pietei unice in zona euro, inclusiv a rolului agentiilor de rating. Acestea acorda, dupa cum stim, note prin care se poate evalua bonitatea relativa si deci costul creditarii suveranului sau debitorului respectiv. Statele membre ale zonei Euro au reglementari diferite pentru activitatea agentiilor de rating care opereaza pe teritoriul lor, ceea intra in contradictie cu faptul ca moneda este insa comuna. Astfel, reglementarile diferite in spatiul monetar comun, produc tensiuni datorita comportamentului diferit al agentiilor de rating, ca urmare a notelor diferite de rating acordate unui aceluiasi produs si ca urmare a costurilor diferite ale creditarii in diferite tari ale aceleiasi zone de moneda unica. In timpul crizei din 2007 – 2009 a aparut intrebarea: sunt agentiile de fapt "agenturi" ale unor puteri straine de UE ? Efectele neclare ale notelor de rating asupra intereselor pietelor financiare zonei EURO, au trebuit sa fie clarificate. Asa ca s-au adoptat masuri concrete de contracarare a efectelor negative a lipsei reglementarilor unitare din sectorul rating-ului. Acestea s-au facut prin adoptarea Regulamentului Comisiei Europene 1090/2009 privind agentiile de rating a Parlamentului si Consiliului de Ministri din 16 septembrie 2009, ce a fost luat pe baza unei propuneri a Comisiei Europene.

Criza din 2007 – 2009 a pus in evidenta, nu numai in Europa, ci criza de sistem chiar la nivel mondial, in care ne aflam cu totii: state dezvoltate ca si emergente: agentiile de rating nu au reusit sa oglindeasca suficient de rapid, in ratingurile suverane si ale emitentilor, inrautatirea conditiilor de piata. Cea mai adecvata cale de a corecta aceste insuficiente generatoare de conflicte, consta in adoptarea de masuri cu privire la conflictele de interese, calitatea ratingurilor, transparenta si guvernanta interna a agentiilor de rating, precum si la supravegherea activitatilor lor. Asa ca pana la urma, a devenit necesar ca in plan institutional sa se creeze ESMA.

Aceasta este o noua agentie independenta a Uniunii Europene infiintata prin adoptarea Regulamentului comun al Parlamentului si Consiliului European nr. 1095 din 24 noiembrie 2010. ESMA are scopul de  a contribui la asigurarea stabilitatii sistemului financiar din zona Uniunii Monetare Europene prin asigurarea integritatii, transparentei, eficientei si functionarii ordonate a pietelor de valori mobiliare pe teritoriul Uniunii. ESMA promoveaza convergenta institutiilor care se ocupa cu reglementarea privitoare la titlurile de valoare din statele membre si, in plan orizontal, privitoare la activitatea intre sectoarele financiare din statele UE, cooperand strans cu autoritatile europene din sectorul bancar (EBA) dar si din cel al asigurarilor si al pensiilor ocupationale (EIOPA). ESMA e si un fel de agentie de supraveghere si de asigurare a unei relevante minime a sistemului de rating din zona Euro. In ceea ce priveste mecanismul acordarii rating-ului, Regulamentul 1095 al UE privind ESMA prevede ca o agentie de rating de credit dintr-o tara terta trebuie sa indeplineasca acele criterii, care constituie conditii generale prealabile pentru integritatea activitatilor de rating de credit exercitate de agentie. Scopul indeplinirii criteriilor este prevenirea necesitatii interventiei reglementatoare a autoritatilor competente si al altor autoritati publice din respectivele tari terte in continutul ratingurilor rezidente in spatiul UE. Prin aceste eventuale interventii, ESMA ar impune o politica adecvata privind gestionarea conflictelor de interese, rotatia analistilor de rating si existenta unei proceduri de divulgare periodica si permanenta a informatiilor. Suplimentar, regulamentul ESMA prevede ca si utilizatorii de rating-uri sunt indemnati la cresterea maturizarii utilizatorilor si la diminuarea credulitatii in ce priveste notele de rating emise de agentii. Adica, utilizatorii ratingurilor nu ar trebui sa se bazeze orbeste, fara reflectie suficienta si matura, pe rating-urile emise de agentii. Utilizatorii ar trebui sa realizeze propria lor analiza cu mare grija a relevantei rating-urilor si sa dea dovada de vigilenta necesara in orice moment in ceea ce priveste increderea acordata unor astfel de ratinguri.
Iata deci ca sunt prevazute posibilitati de interventii detaliate in munca si procedurile interne agentiilor de rating.

ESMA are sediul la Paris, unde este si sediul discretului, dar eficientului think-tank guvernamental economic OECD. Primul presedinte ESMA este olandezul Steven Maijoor care si-a luat postul in primire la 1 aprilie 2011. Agentia isi incepe oficial mandatul la 1 iulie 2011. Detalii aici.

Pe langa Regulamentul privind infiintarea ESMA, criza euro din Grecia din 2010 – 2011, ne-a obligat sa constatam ca, in contextul globalizat, mai este o necesitate suplimentara pentru a putea rezista presiunilor asimetrice: completarea si finalizarea mecanismelor de convergenta monetara ale zonei euro. Cum ?

Dupa crearea Fondului European pentru Stabilitate Financiara (EFSF – European Financial Stability Facility) ca raspuns temporar, dar imediat, al liderilor zonei Euro la criza din primavara lui 2010 din Grecia, au aparut mai multe propuneri pentru rezolvarea in sistem permanent si pe termen lung al crizelor financiare din viitor ce vor proveni, cu cvasi-certitudine, din datoriile suverane ale zonei euro. Pe langa propunerea destul de bine cunoscuta din toamna lui 2010 de creare a unui Fond Monetar European mai exista si o propunere de creare a unui Mecanism European de Rezolvare a Crizelor (ECRM – European Crisis Resolution Mechanism). Cea din urma este facuta de BRUEGEL – Centrul de Cercetare in Politica Economica Internationala din Bruxelles, ai carei experti privesc de multe ori criza Euro ca noua oportunitate de finalizare a Uniunii Monetare. Documentul Bruegel intitulat "European Mechanism for Sovereign Debt Crisis Resolution" (Mecanism European de Rezolvare a Crizei Datoriilor Suverane) Blueprint Series, Volumul X, Bruxelles, 2010, este semnat de mai multi profesori universitari si experti FMI in datorii suverane din SUA, Franta, Germania si Belgia. Documentul propune un nou instrument de politica monetara, fiscala si economica la dispozitia institutiilor UE, dupa cum urmeaza:

"ECRM ar consta din doi piloni: 1. o procedura pentru a initia si a purta negocieri intre un dator suveran cu datorii nesustenabile si creditorii sai si care sa duca (la definirea si – n.ns.) la implementarea obligatorie a unui acord despre modul in care sa se reduca nivelul prezent al obligatiilor viitoare ale datornicului, cu scopul de a restabili sustenabilitatea finantelor sale publice. Pentru a aborda aceste cazuri, este necesar un tribunal special. Institutia fireasca pentru acest scop este Curtea Europeana de Justitie in ale carei structuri ar putea fi creata o Camera special dedicata acestui scop; 2. Adoptarea de reguli pentru acordarea de asistenta financiara statelor din zona euro ca actiune partiala de rezolvare a crizei. Daca un stat al zonei euro ar intra in incapacitate de plata, acordarea de ajutor financiar ar trebui sa fie conditionata de indeplinirea unui acord intre debitor si creditorii sai pentru a restabili capacitatea de plata (solvabilitatea – n.ns.). Sarcina de a furniza asistenta financiara ar putea fi acordata EFSF, cu conditia ca acesta sa fie permanentizat si facut institutie a Uniunii Europene. Acordarea de imprumuturi de catre (noul – n.ns.) EFSF permanent ar putea de asemenea fi realizata, in anumite conditii, catre statele zonei euro care intampina probleme temporare de lichiditate, asa precum aceasta se efectueaza de catre (vechiul – n.ns) EFSF temporar. ECRM ar trebui probabil sa fie creat printr-un tratat. Mecanismul s-ar aplica, ca urmare, doar datoriilor nou contractate".

Bineinteles ca toate aceste mecanisme sunt artificii fiscale si institutionale, care nu rezolva insa chestiunea de fond care este de natura economico-sociala si privitoare la tipul de consens social si politic din UE. Dar, privit in aceasta forma, ECRM pare a subsitui, cel putin deocamdata, necesitatea adaptarii modelului economic si social din UE la globalizare. ECRM pleaca, printre altele, si de la observatia inovatoare ca trebuie sa existe posibilitatea ca si statele suverane sa intre in faliment, nu numai agentii economici. Aceasta posibilitate legala, care cel putin pana acum, nu este inca prevazuta in legislatia UE, ar da semnale sanatoase pentru stabilizarea pietelor financiare, intarind predictibilitatea si disciplina financiara. Odata intrate in procedura de faliment, statele vor fi obligate prin ECRM sa-si restructureze finantele publice restabilind solvabilitatea. Insa, pana cand se va putea modifica Tratatul de la Lisabona pentru a introduce ECRM in textul Tratatului, intra de indata in vigoare efectele activitatii nou createi ESMA – mai bine ceva, decat nimic.

De observat este ca ceea ce a inceput sa se faca concret prin noua agentie ESMA in evaluarea si supravegherea agentiilor de rating si, in evaluarea relevantei rating-urilor prin sfera institutionala, a fost facut in pionierat in sector privat de o societate din Germania, RATING EVIDENCE GmbH din Frankfurt/ Main. Aceasta societate este specializata in cercetarea si evaluarea relevantei si acuratetei bonitatii si notelor de rating acordate de agentiile de rating. Infiintata inca din februarie 2004, inainte de aparitia primelor semne ale crizei din 2007/2008 ce a urmat, este o societate fondata de Dr. Oliver Everling,  din 1988 unul dintre principalii experti in rating din Germania si fost Sef de Departament in centrala Dresdner Bank (acum Commerzbank) din Frankfurt/Main. Relevanta rating-iului ofera informatii despre claritatea si validitatea modului in care un rating specific este construit si fixat. Relevanta rating-ului este exprimata pe o scala de 0 - 100% (100% inseamna relevanta completa, iar 0% nerelevanta totala, adica relevanta zero). Inca din februarie 2004, Rating Evidence a documentat diferente majore in relevanta rating-urilor maxime AAA la mai multe firme care au fost implicate direct in criza de dupa 2007.

Odata intrate in sfera sistemelor politice, economice si sociale dezvoltate de occident, statele din Europa de est au nevoie de transferul acestui know-how. Astfel de transferuri sunt facute prin societati precum The Diplomatic Economist Ltd. Bonn. Aceasta este o societate de business development est – vest, infiintata in 2002 de fostul diplomat din Departamentul de diplomatie economica a Ministerului Afacerilor Externe, Stefan Sorin Muresan. Societatea are ca misiune atenuarea efectelor evolutiei divergente a estului si vestului Europei dupa caderea Bizantului in 1453. Societatea sprijina companiile, mediile universitare si partidele politice est-europene si in special romane, si, in egala masura vest-europene, pentru gasirea partenerului potrivit in cealalta parte a Europei. Acest business development se efectueaza prin acordarea de consultanta interdisciplinara aplicand abordari diplomatice ale comunicarii de business (comercial si industrial), precum si prin publicatii pe teme de modele economico-sociale de organizare, de analiza politicii externe ca si context al business-ului, precum si de lobby pe langa institutiile europene si Parlamentul European.

Criza generala din prezent a sistemului financiar ca instrument de comert international inventat de Europa occidentala incepand din sec. 17, precum si criza euro, se datoreaza greselii occidentalilor de a se fi indepartat treptat de modelul economic al capitalismului clasic de economisire. Trecerea de la aceasta doctrina economica sanatoasa la un model economic bazat pe datorii, pe simplism contabilicesc, econometric si managerial, s-a facut prin indisciplina (dereglementarea) practicata sistematic dupa reformarea sistemului Bretton-Woods in 1971 – 1972. De atunci incoace, s-a aplicat la nivel macroeconomic tot mai mult doctrina contabiliceasca de "crestere economica prin cheltuieli in deficit" (growth by spending in deficit) pentru stimularea consumului. Aceste cheltuieli in deficit au permis acumularea la un nivel cvasi-iresponsabil al datoriilor financiare suverane, comerciale si individual-private in cvasi – majoritatea statelor euroatlantice. Evident ca statele care se afla inca la doctrina capitalismului de economisire (de ex. China) vor prelua volens-nolens de la lumea euroatlantica lidership-ul mai intai economic mondial si apoi poate si politic. Despre acest context istoric vom reveni intr-un articol ulterior.
      
Dr. Oliver EVERLING, Director General RATING EVIDENCE GmbH, Frankfurt am Main
Dr. Stefan Sorin MURESAN, Director, The Diplomatic Economist Ltd., Bonn-Bucuresti-Cluj-Bruxelles

Articole legate de acelasi subiect
Reactiile patronatelor din zona IMM pe noul Cod Fiscal: zero impozit timp de 2 ani pentru start-up, nu impozitului fix pentru microintreprinderile fara angajati | 20 Februarie 2015
Ioana Petrescu, ministrul de Finante: Accizele "ingheata" in 2015 la actualul nivel, calculat la un curs fictiv euro/leu, iar din 2016 vor fi indexate cu inflatia | 27 Noiembrie 2014
Florin Jianu, ministrul pentru IMM: Ca premiera, in 2014, antreprenorii din domeniul stiintific si tehnic i-au "eclipsat" pe cei din constructii | 4 Noiembrie 2014


COMENTARII


1. Criza euro si Criza Greciei
grigore (03 Iulie 2011 21:14)

UEM ȘI TRANSFORMAREA ȚĂRILOR ÎN REGIUNI. ȚĂRILE DE AZI – REGIUNILE DE MÂINE si CRIZA GRECIEI

Instaurarea Pieței Unice și apariția monedei unice a produs schimbări fundamentale la nivelul țărilor membre ale Uniunii. Prin definiție, Piața Unică moneda unică fac să dispară deosebirea dintre schimbul intern și schimbul extern și, ca atare, balanțele de plăți, la nivelul țărilor, își pierd valabilitatea și, o dată cu aceasta, și problema dezechilibrului extern, la scară națională. Situația schimburilor între o țară și restul membrilor UE devine analoagă celei a unui schimb între regiunile unei țări, schimburi interregionale.
În condițiile integrării în Uniunea Economică, bazată pe monedă unică, o țară devine o regiune internă a Uniunii. Balanțele de plăți ale țărilor se unesc într-o singură balanță unională. Se realizează o punere în comun a rezervelor de devize, care permite reglementarea soldului global, la scara UE. Moneda unică relaxează considerabil constrângerea externă. Țările nu mai sunt obligate să intervină pe piețele de schimb pentru a stabiliza ratele de schimb între monedele europene; însă, prin moneda unică, statele pierd un instrument important de politică economică, și anume rata de schimb, deoarece în condițiile monedei unice acest instrument își pierde eficacitatea atât în realizarea echilibrului intern, cât și extern. De fapt, însăși constrângerea financiară prin balanța de plății este eliminată. Părțile Uniunii Europene vor realiza o parte esențială a schimburilor lor de bunuri, servicii și capitaluri cu alte țări membre ale Uniunii prin această monedă unică. Schimburile reglate prin moneda unică vor face ca fiecare țară să-și plătească importurile sale în această monedă, care este și propria sa monedă, fiecare plătește în monedă proprie care este și moneda unică.
În afara Uniunii Monetare, o țară ce trebuia să-și regleze deficitul său exterior în devize străine trebuia să realizeze excedente ale balanței sale de plăți curente pentru a obține devizele necesare. În condițiile Uniunii Economice și Monetare, în care ea folosește moneda unică, această necesitate dispare. Problema care se ridică este că țara respectivă nu poate să-și creeze moneda și, în consecință, deficitul va trebui finanțat prin îndatorarea agenților naționali. Această îndatorire va fi rambursată în moneda unică, care este, de fapt, moneda proprie a țării ai căror agenți s-au îndatorat. În aceste condiții, agenții nu sunt constrânși să realizeze un excedent al schimburilor externe pentru a rambursa datoria externă. Ei vor putea acumula capacități de finanțare în propria lor monedă, dezvoltând debușeele lor și veniturile lor interne. În plus, devenind monedă internațională, moneda unică EURO, a primei puteri economice mondiale, UE, facilitează și extinderea relațiilor cu celelalte state nemembre și membre ale UE.
Integrarea monetară presupune deci trecerea de la organizarea intra-națională, comună regiunilor, la organizare intra-comunitară, specifică unui ansamblu de state membre. Această adaptare dimensională este dictată de faptul că - într-un spațiu integrat - țările de astăzi devin regiunile de mâine.
Procesul de integrare monetară regională europeană este conceput ca unul pur natural, avantajele așteptate ale acestuia fiind, deocamdată, simple extrapolări a ceea ce înseamnă funcționarea unui sistem monetar național.
Se vede că prin intermediul Uniunii Monetare se asigură securitatea tranzacțiilor comerciale, financiare și un singur nivel al ratei dobânzii. Se stimulează și facilitează, în același timp, strategiile de vânzare, de producție și de investiții. Evoluția acestor procese este scoasă de sub incidența operațiunilor financiare speculative.
Se poate aprecia că deschiderea și interdependența crescândă a economiilor realizate prin integrarea monetară regională justifică trecerea de la un sistem monetar național la un sistem monetar mai larg – comunitar (regional) – care întărește coeziunea, multiplică avantajele și menține eficacitatea intrinsecă a sistemului monetar. Cel mai mare avantaj este obținut din fixitatea absolută a cursurilor de schimb pentru relațiile comerciale. În măsura în care toate obiectivele se realizează, integrarea monetară poate deveni motorul unificării și sistemului productiv European.
Integrarea europeană s-a realizat mai întâi ca o integrare comercială.
Dezvoltarea progresivă a Pieței Comune a dus la realizarea în 1993 a Marii Piețe Unice, bazată pe circulația liberă a bunurilor, serviciilor și persoanelor.
Piața Unică nu ar fi avut sens fără circulația liberă a capitalurilor.
În fapt, libera circulație a capitalurilor și lichidarea controlului de schimb au fost realizate înainte de deschiderea Marii Piețe. Logica CEE a cerut permanent stabilizarea cursurilor de schimb între statele membre pentru a evita incertitudinea asupra rentabilității schimburilor internaționale care, prin natura lor, implică o mare variabilitate a cursurilor valutare. Practica arată că țările legate într-un sistem de schimburi fixe și în cadrul cărora mișcarea capitalurilor este total liberă - nu mai pot practica o politică monetară autonomă.


Raspunde
Cele mai citite articole
EurActor
Membrii EurActor
Parteneri de continut