Fonduri UE 2014-2020 - uelive.ro
Sectiuni principale
EurActiv Policy Briefings
Achizitii publice
Alegeri europarlamentare 2014
InfoSociety
Jobs
Guvernare europeana
Concurenta/Finantare UE
Sanatate
Cetatean UE
Romania in
Parlamentul European
Mediu & Energie
Uniunea Europeana
pe scurt
Politici regionale
Dezvoltare Durabila
Extindere UE
Educatie & Cariera
Turism, mobilitate
EurActiv.PR
EurTop
Info_Culture
euROpeanul
Mass-Media
ActivLeader
InterActiv
EurSondaj
Club Obelix - fun download
Continut
Analize
Dosare (LinksDossiers)
Interviuri
Stiri
Sumare
Comentarii
Utile
Arhiva
Ghid Actori Europeni
Agenda Evenimente
Disable Fly-out






RSS
RSS general
RSS EurActiv Policy Briefings
RSS Achizitii publice
RSS Alegeri europarlamentare 2014
RSS InfoSociety
RSS Jobs
RSS Guvernare europeana
RSS Concurenta/Finantare UE
RSS Sanatate
RSS Cetatean UE
RSS Romania in Parlamentul European
RSS Mediu & Energie
RSS Uniunea Europeana pe scurt
RSS Politici regionale
RSS Dezvoltare Durabila
RSS Extindere UE
RSS Educatie & Cariera
RSS Turism, mobilitate
RSS EurActiv.PR
RSS Info_Culture
RSS euROpeanul
RSS Mass-Media
RSS ActivLeader
RSS InterActiv
RSS EurSondaj
RSS Club Obelix - fun download
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Home > Cetatean UE > Socio-economic > Ce pot face noile membre UE pentru a ajuta alte tari prin hatisurile tranzitiei

Ce pot face noile membre UE pentru a ajuta alte tari prin hatisurile tranzitiei

Publicat: 24 Noiembrie 2008 @ 11:41

Pentru noile state membre, foste tari comuniste, experienta de tranzitie acumulata in perioada de preaderare, poate fi pretioasa in asistarea tarilor aflate in curs de dezvoltare. Despre cum pot ele identifica o nisa in care sa-si poata contura un profil de donator si care sunt actorii importanti in proiectele de asistenta, au vorbit pentru EurActiv.ro, la Zilele Europene ale Dezvoltarii, reprezentanti ai Comisiei Europene, Ministerelor de Externe si ONG-urilor.

Tarile UE12 (care au aderat in 2004 si in 2007), printre care si Romania, au obligatia, potrivit acquis-ului comunitar, sa investeasca in dezvoltarea tarilor mai sarace. Din tari care au beneficiat de asistenta pentru dezvoltare pana de curand, ele s-au transformat, dupa aderare, in tari donatoare, alaturi de vechile state membre, care au traditie in domeniu.

Pe scurt:
- Autoritatile si ONG-urile din Romania sunt cele care trebuie sa spuna Comisiei ce au de oferit in asistarea tarilor in curs de dezvoltare, si nu invers.
- Romania nu are inca o agentie specializata care sa gestioneze fondurile pentru asistenta, ceea ce ingreuneaza accesul actorilor locali care le-ar putea valorifica.
- Cooperarea pe probleme de tranzitie nu ar trebui sa fie un sector separat, ci ar trebui integrata in toate politicile UE pentru dezvoltare, pentru ca cel mai important element in dezvoltare nu sunt banii, ci timpul.
- Lectiile invatate in perioada de tranzitie nu pot fi cu usurinta transpuse in cazul altor tari, pentru ca fiecare tara este diferita, cu conditii de mediu diferite. In concluzie, fiecare tara trebuie sa isi gaseasca propriul drum spre dezvoltare.
- Criza financiara ar putea diminua sprijinul din partea cetatenilor, iar parlamentarii si ONG-urile s-ar putea confrunta cu voci care sa spuna: "de ce sa le dam altora, cand noi insine suntem in incurcatura?" Posibile consecinte: cresterea migratiei in sudul Europei.

Maciej Popowski, director A in DG Development (directoratul specializat al Comisiei Europene) crede ca obiectivele pentru noile state membre „sunt mai mult decat modeste”, cand vine vorba de volumul ajutorului acordat. "Acestea nu sunt obligate sa atinga nivelul stabilit de tarile UE 15 pana in 2015, ci macar o parte din acesta", a precizat oficialul.

Popowski considera, de asemenea, ca un stat membru ar trebui sa ofere expertiza de care dispune intr-o zona geografica unde se simte "cu adevarat acasa", asa cum este cazul Republicii Moldova si a altor tari din regiune pentru Romania. Pe de alta parte, intrebat care sunt asteptarile Comisiei referitor la aportul Romaniei in politica de cooperare pentru dezvoltare comunitara, el a explicat ca "autoritatile si ONG-urile din Romania sunt cele care trebuie sa ne spuna noua, Comisiei, ce au de oferit".

Romania, ca nou stat donator, si-a focalizat cu prioritate atentia spre estul tarii, mai exact pe Republica Moldova, dar asista si tari precum Georgia, Serbia, Afganistan, Irak si unele state din Africa.

"E firesc sa ne concentram cu prioritate pe regiunea estica a Romaniei. Romania a acumulat o expertiza in procesul de aderare la UE, care le-ar fi foarte utila partenerilor nostrii din imediata vecinatate. Noi am identificat ca zone prioritare, impreuna cu alte state, Europa de Est, Balcanii de Vest si Caucazul de Sud", a spus Anamaria Almasan, director adjunct al Directiei Asistenta pentru Dezvoltare - departamentul special al MAE. (Reprezentantul MAE vorbeste despre rolul MAE in proiectele de cooperare pentru dezvoltare si beneficiile ce decurg din acestea intr-un interviu acordat EurActiv.ro).

Potrivit estimarilor Comisiei, asistarea tarilor din Estul Europei sau Asia Centrala ar mai putea dura 15-20-30 de ani, pentru ca multe dintre ele sunt tari cu venituri medii, spune Popowski. “Dar, dupa aceea, veti avea expertiza si veti fi capabili sa o aplicati si in alta parte. Pentru inceput mergeti catre Moldova, dar in 20 de ani va veti putea orienta catre Africa, in Mali sau alte tari", a aratat el.

Republica Moldova vrea sa fructifice experienta Romaniei dobandita in relatiile de infratire

Andrei Neguta, ambasadorul Republicii Moldova pe langa Consiliul Europei, a explicat pentru EurActiv.ro ca tara sa nu are nevoie de implementari dupa modelul aplicat in tarile africane, ci de o structura noua a economiei, unde au capacitatea sa faca schimbari impreuna cu donatorii europeni.

In relatia de asistenta oferita de Romania, Moldova vrea sa fructifice experienta tarii noastre in relatiile de infratire cu tari din Europa. “Intotdeauna, exemplele dumneavoastra de a avea o legatura stransa cu Europa pentru noi sunt destul de importante. Ati aderat mai intai dumneavoastra la Consiliul Europei, dupa aceea a aderat si Moldova, ati semnat pactul de stabilitate in Europa de Sud, mai intai dumneavoastra si apoi Moldova. Acum mai ramane sa va repetam intr-un domeniu foarte dificil, dar foarte important - aderarea la UE”, si-a exprimat speranta ambasadorul. Republica Moldova stie insa, ca pentru atingerea acestor obiective are nevoie de alte conditii externe, dintre ele cea mai importanta fiind rezolvarea conflictului transnistrean, a specificat el.

Elemente-cheie in politica de cooperare pentru dezvoltare

Pe primul loc se afla cresterea nivelului de informare a cetatenilor pe aceasta tema, “pentru ca avem nevoie de bani pentru proiectele de asistenta si acestia vin daca exista suficienta sustinere din partea publicului, pe care o poti traduce apoi in ajutor politic", este de parere Michal Kaplan, directorul Departamentului de Politici Multilaterale si pentru Dezvoltare ale UE, din cadrul Ministerului de Externe al Republicii Cehe.

In al doilea rand, a spus Kaplan, trebuie sa fim precauti in impartasirea lectiilor pe care le-am invatat in perioada de tranzitie. “Ele nu pot fi cu usurinta transpuse in cazul altor tari, pentru ca fiecare tara este diferita, cu conditii de mediu diferite. Exista doar cateva idei bune ce pot fi replicate”, a detaliat el, pe care, insa, tarile “trebuie sa le preia si sa le adopte la contextul propriu pentru ca numai asa pot avea succes".

In opinia sa, “dezvoltarea este un proces fara sfarsit”, ce presupune investitii in cresterea capacitatii institutionale, in comunicare, parteneriate, cooperarare si dialog.  Prin urmare, cooperarea pentru tranzitie nu ar trebui sa fie un sector separat, ci ar trebui integrata in toate politicile UE pentru dezvoltare, pentru ca cel mai important element in dezvoltare nu sunt banii, ci timpul, a tinut sa precizeze Kaplan.

Mai mult, sustine el, ajutorul noilor state membre pe acest segment ar trebui sa fie complementar celui oferit de tarile cu traditie, cum e cazul vechilor state membre (UE15).  Daca acestea din urma asigura, in special, contributia bugetara, in cadrul politicii UE pentru dezvoltare, noile membre ar putea, cu experienta lor de tranzitie, sa ajute aceste tari beneficiare sa-si intareasca managementul financiar public pentru a putea absorbi aceste fonduri, a sustinut Kaplan.

Mihaela Rutjens, director Directia Generala Dezvoltare – MAE nu impartaseste, insa, in totalitate, opinia colegului ceh. In opinia acesteia, nu trebuie "sa reinventam roata" daca pot fi folosite si modele aplicate cu succes de vechile state membre in proiectele lor de asistenta pentru tarile in curs de dezvoltare.

Ce ar putea motiva un stat sa fie donator, si mai ales in plina criza financiara globala?

"Cu cat faci mai multe, cu atat devii mai bun", a spus Popowski, aducand ca exemplu beneficii precum: dezvoltarea unor noi abilitati, a unor noi agentii sau formarea, cel putin, a unui grup de oameni cu expertiza potrivita intr-un minister.

Cat priveste criza financiara, aceasta este “o provocare pentru toata lumea, nu doar pentru noile state membre", a tinut el sa precizeze. Cea mai mare provocare pentru UE va fi, insa, sa asigure cat mai mult din ajutorul pe care l-a promis si sa mentina sprijinul opiniei publice, care ar putea spune: 'de ce sa le dam altora, cand noi insine suntem in incurcatura?", punand astfel in dificultate parlamentarii si ONG-urile, a atentionat Popowski.

Solutia, in acest caz, este sa facem apel la “simtul responsabilitaii globale”, a explicat el. “Suna absurd, dar daca nu o vom face, va trebui sa suportam consecintele la un moment dat, iar unele tari sunt mai expuse decat altele. Migratia este cel mai elocvent exemplu si afecteaza tarile din sud: Spania, Italia, Portugalia, Malta. Suntem in UE si asta presupune sa aratam solidaritate, asa cum tarile din centrul Europei pot conta pe solidaritatea Uniunii cand trebuie sa lupte cu dezastrele naturale".

"Este o provocare suplimentara sa sustii dezvoltarea unor tari pe timp de criza, dar cred ca si asta face parte din viata. Dezvoltarea este un proces pe termen lung si aceste crize pot aparea din cand in cand, prin urmare orice tara nu poate face decat sa le experimenteze ca atare si sa se adapteze”, a comentat Kaplan, la randul sau, noile provocari cu care se confrunta statele mondiale.

“Si noi avem oameni saraci”, a spus si Gabriella Szucs, directorul departamentului pentru cooperare internationala si dezvoltare al ministerului de externe din Ungaria, insa acestia trebuie facuti sa inteleaga ca saracia lor nu este similara celei de pe continentul african. Lucru, de altfel, dificil de facut, “cand la randul nostru ne confruntam acum cu probleme financiare la nivel intern”, a adaugat Szucs.

Oamenii trebuie sa inteleaga, insa, ca “nu este vorba de a oferi bani si ajutor pentru dezvoltare, ci de faptul ca suntem parte a unui puzzle mai mare, ca ne confruntam cu migratia, droguri, terorism, etc”, a incheiat ea.

Autoritatile publice locale – un pion important in proiectele de asistenta

Cel mai ilustrativ exemplu pentru ce poate sa faca o autoritate publica locala este exemplul Budapestei, al carei primar a spus ca in anii '90 orasul sau se confrunta „cu o rata mare a somajului, cu maghernite cu probleme de curatenie a orasului si altele”, potrivit Andreei Buzek, trainer si coordonator de proiecte la Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare Locala (FPDL). „Lucrurile au evoluat in timp, s-au gasit solutii la toate aceste probleme si acum cei din Budaptesta impartasesc aceasta experienta bogata celor din Voivodina si din Bosnia, unde ajuta la reconstructia oraselor”, a adaugat ea.

Un proiect de succes ce poate fi folosit ca model in parteneriatele primariilor locale cu orase din tarile aflate in curs de dezvoltare este si experienta localitatii Horezu in dezvoltare locala participativa, dobandita cu ajutorul FPDL. Este vorba de elaborarea strategiei de dezvoltare socio-economica, identificarea problemelor si a oportunitatilor de rezolvare a acestora, la care au participat toti actorii din comunitate: autoritatea publica locala, sectorul privat, ONG-urile si oameni de rand, de la firul ierbii. "Drept urmare, 80% din activitatile stabilite au fost implementate", a precizat Buzek, fiind vorba de o strategie pe cinci ani, din care, acum, a mai ramas un an.

De altfel, prezent la Strasbourg, cu ocazia Zilelor Europene ale Dezvoltarii din perioada 15-17 noiembrie 2008, primarul din Horezu, Constantin Nitu, a pus bazele infratirii cu doua comunitati din Republica Moldova (Nisporeni si Rezina), alte doua orase din Mali si unul din Columbia. „Poate sa le asiste, sa le invete si sa le trimita experti in procesul lor de dezvoltare locala, ceea ce este foarte important”, a spus reprezentantul FPDL.

Aceasta semnaleaza insa ca in Romania exista o mare problema, pentru ca nu se stie de importanta acestor cooperari pentru dezvoltare, iar multi reprezentanti ai autoritatilor publice locale ar putea sa spuna: „ de ce sa dau eu expertiza acolo, de ce sa mai dau si un ban, sa-mi mai bat capul si sa-mi creez obligatii, cand am atatia saraci la mine in comunitate”, a atentionat Buzek.
Cu toate acestea, „e de datoria fiecaruia sa contribuie, sa faciliteze acest proces de asistare si sa daruiasca si altora din experienta dobandita. Asta e pana la urma, Romania este un donator, si fiecare dintre noi este donator intr-o mai mica sau mai mare masura. Si noi am beneficiat de ajutor la randul nostru si, conform acelui principiu, daca primesti, trebuie sa dai la randul tau”, a conchis ea.

In 2007, Romania a dat banii pentru dezvoltare in Moldova, prin agentiile ONU,  pentru ca nu avea un mecanism care sa-i gestioneze

In linii mari, banii pentru proiectele de asistenta oferita tarilor sarace pornesc de la guvern si ajung la MAE, care ii distribuie dupa cum crede de cuviinta. „Deocamdata lucrurile sunt destul de vagi pentru ca sistemul nu a fost pus la punct. Trebuie stabiliti niste termeni de referinta, niste conditii, o lansare oficiala a apelurilor de proiecte, samd, ceea ce probabil o sa se intample de anul viitor”, a explicat Buzek putinele proiecte in care ONG-urile isi pot valorifica expertiza.

Anul 2007 a fost primul an al Romaniei ca stat donator si au existat bani pentru ca fiecare tara este obligata sa dea un procentaj din VNI. Pentru tara noastra acesta a fost de 0,07%, adica 80 milioane de euro, din care doar 5 milioane au ajuns la bugetul special gestionat de MAE in calitate de coordonator al cooperarii pentru dezvoltare, bani pe care ministerul i-a dat pe toti pentru seceta din Moldova, folosind ca intermediar o agentie a UNDP. „I-a dat pe toti pentru ca nu a existat acest mecanism care sa-i gestioneze”, a explicat Buzek, alegerea facuta de MAE.

De altfel, lipsa de initiativa politica pentru crearea unei agentii nationale care sa gestioneze banii alocati de Romania pentru asistarea tarilor sarace in curs de dezvoltare, precum si folosirea UNDP ca intermediar pentru cheltuirea acestor fonduri, nemultumesc Comisia Europeana, dar si ONG-urile locale care detin expertiza pentru derularea proiectelor de asistenta, sustine Ionut Sibian, presedintele Federatiei Organizatiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare (FOND).

Camelia Moga

Strasbourg-Bucuresti

[EurActiv.ro]

Linkuri:

- EurActiv.ro - Reprezentant MAE: 'Cooperarea pentru dezvoltare nu e caritate'
- EurActiv.ro - Romania invata sa-i ajute pe altii
- Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului
- EurActiv.ro: Romania - una din multele tari UE care se eschiveaza de la ajutorul pentru tari sarace

Articole legate de acelasi subiect
Alexis Tsipras evoca o "obligatie istorica" de a solicita Germaniei indemnizatiile de razboi | 8 Februarie 2015
VIDEO Preview sesiune plenara Strasbourg: Lupta impotriva terorismului, torturile CIA, etichetarea carnii | 8 Februarie 2015
eBuletin de Europa (1): Proiectul TEN-T "Crocodil", Raportul MCV, Plati de 1 miliard de euro in agricultura | 2 Februarie 2015
Cele mai citite articole
EurActor
Membrii EurActor
Parteneri de continut